Sunday, April 24, 2016

Cetăţile şi templele dacice, aşezări de lux

ENIGMELE CETĂŢILOR DACICE, BIJUTERIILE INGINERIEI DIN LUMEA ANTICĂ!
Cum au ajuns conducte de apă şi drumuri pavate în aşezările de lux dacice, 

de pe culmile munţilor!!!
 

___Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei erau alimentate prin conducte şi cisterne de apă, aveau temple de lux, drumuri pavate şi monumente cu aspect deosebit, a căror întrebuinţare nu a fost desluşită până în prezent. Istoricii susţin că aşezările de pe culmi ale dacilor formau un sistem complex de apărare în faţa invadatorilor, iar modul în care au fost construite arată nivelul ridicat de civilizaţie al strămoşilor noştri.

___Cele mai importante cetăţi ale dacilor au fost ridicate în Munţii Orăştiei şi se numără printre marile realizări ale arhitecturii militare din afara Imperiului Roman 

___Istoricii au considerat aşezarea de la Costeşti drept cea mai veche cetate dacică din Munţii Orăştiei. Începuturile existenţei ei sunt datate la sfârşitul secolului II. î. Hr. Costeşti a fost o cetate puternică, la baza căreia exista o mare aşezare civilă. Sunt vizibile şi în prezent rămăşiţele celor patru temple patrulatere, cu aliniamente de coloane, situate în interiorul aşezării şi în vecinătatea ei. Potrivit unor cercetători, Costeşti a fost reşedinţa unor conducători ai dacilor, posibil chiar a regelui Burebista. În timpul domniei acestuia, la mijlocul secolului I î. Hr., cetatea a intrat într-o nouă etapă de construcţie, în care au fost folosite elementele de fortificaţie de tip elenistic. Cetatea a fost distrusă şi incendiată în timpul primului război cu Traian, din anii 101 - 102 d., însă dacii au refacut-o. Ultima etapă de construcţie a avut loc între cele două războaie daco-romane, când cetatea a fost refăcută.

___Ce a fost înainte de Sarmizegetusa Regia?

___Unul dintre misterele care încă nu au fost clarificate prin dovezi arheologice priveşte existenţa pe amplasamentul viitoarei Sarmizegetusa Regia a unei fortificaţii mai vechi. „Cercetătorii sitului consideră că pe viitorul amplasament al Sarmizegetusei regale era un loc de cult, devenit Muntele sacru al dacilor (Kogaionon), în prima jumătate a sec. I a.Chr., când Deceneu primeşte titlul de mare preot. Un argument în acest sens este faptul că Strabon cunoştea existenţa muntelui Kogaionon, dar nu cunoştea Sarmizegetusa, care va fi menţionată mai târziu de Ptolemeu, cu epitetul regală”, informează autorii studiului „Cetăţile Dacice din Munţii Orăştiei”, publicat de Institutul Naţional al Patrimoniului.

___Cât de moderne erau cetăţile dacice în vremea locuirii lor

___Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei au fost clădite cu ziduri de incintă din piatră, iar în vremea locuirii lor au reprezentat una dintre cele mai mari realizări ale arhitecturii militare din afara Imperiului Roman. Tehnica modernă şi inovativă în care au fost construite a reprezentat şi unul dintre motivele care au stat la baza deciziei de le a le introduce, în anul 1999, în Patrimoniul Mondial UNESCO. “Cetăţile dacice reprezintă sinteza unică a unor influenţe culturale externe şi a unor tradiţii locale în privinţa tehnicilor de construcţie şi a arhitecturii militare antice. Sunt expresia concretă a nivelului de dezvoltare excepţional al civilizaţiei regatelor dacice de la sfârşitul mileniului I, înainte de Hristos. Ele sunt monumente exemplare pentru fenomenul evoluţiei de la centrele fortificate la aglomerările proto-urbane, caracteristice sfârşitului Epocii fierului în Europa”. Acestea au fost criteriile pentru care au fost incluse în patrimoniul UNESCO.

 
___Murus dacicus

___Tehnica de construcţie a fortificaţiilor a fost denumită murus Dacicus, care presupune ziduri de piatră de talie (legate la nivelul fiecărei asize prin tiranţi de lemn) şi emplekton din piatră sfărâmată şi pământ bătut, adaptare originală a celor mai bune tradiţii ale arhitecturii militare elenistice, susţin cercetătorii , implicaţi în „Programul Multianual de Cercetări Arheologice din Munţii Orăştiei”. Zidul Dacic este format din două ziduri exterioare clădite din blocuri de piatră cioplite sub formă de paralelipiped dreptunghic, aparent fără a se folosi mortar între ele. După aşezarea fiecărui rând de blocuri, spaţiul dintre cele două ziduri era umplut cu pietriş şi piatră spartă amestecate cu lut şi apoi compactate. Legătura dintre cele două ziduri era realizată prin intermediul unor grinzi din lemn ars care erau cioplite la capete sub formă de pană (coadă de rândunică), pentru a se bloca în şanţul săpat în partea superioară a blocului de piatră. Grosimea zidurilor de incintă variază între 1,5 şi 3 metri, iar înălţimea lor era în jur de 6 – 8 metri. Înălţimea zidurilor ce mărginesc terasa XI de la Sarmizegetusa Regia ajungea însă până la 14 metri, cetatea fiind dotată şi cu turnuri de apărare.

___Reţele dacice de apă curentă şi conducte, vechi de mii de ani

___Rămăşiţele unor conducte şi cisterne de apă au fost descoperite în fostele cetăţi dacice din Munţii Orăştiei. Şi cetatea Blidaru reprezintă un exemplu al tehnicii avansate de construcţie. Aprovizionarea cu apă a cetăţii de pe culmea dealului era asigurată prin cisterna care avea capacitatea de 200 de metri cubi. Cisterna se afla în afara zidurilor şi era alimentată dintr-un izvor, cu ajutorul unei conducte de lut ars. „Conducte din lut ars au fost găsite pe mai multe terase din apropierea cetăţii, traseele lor fiind uneori identificate pe mai mulţi zeci de metri. Tot pe Dealul Blidarului a fost descoperită, într-o stare excepţională de conservare, o cisternă săpătă în stâncă şi căptuşită cu scânduri din lemn”, informau arheologii.

___Misterul drumurilor şi treptelor de piatră

___Toate fortificaţiile dacice din Munţii Orăştiei au fost dotate cu scări monumentale din trepte masive de piatră, amplasate la intrarea în spaţiul fortificat şi, în unele cazuri, în interiorul aşezărilor! Unele scări de piatră sau dalaje erau dotate cu balustrade de piatră sau chiar de andezit. „Dalajele din piatră, sesizate mai ales în interiorul aşezărilor, aşezate direct pe sol au dimensiuni impresionante: la Sarmizegetusa Regia, drumul către zona sacră are o lărgime de circa cinci metri. La Luncani-Piatra Roşie, un alt drum cu dalaj de calcar a fost sesizat arheologic în direcţia celei de a doua incinte a fortificaţiei, având şi o ramificaţie către clădirea absidată de pe platou!”, au informat cercetătorii citaţi în studiul publicat de Institutul Naţional al Patrimoniului.

___Cetatea de la Blidaru este considerată una dintre cele mai puternice aşezări fortificate din Munţii Orăştiei. Unele dintre zidurile ei aveau lăţimea de cinci metri, potrivit istoricilor. Sistemul de fortificaţii Capitala Daciei era bine protejată în faţa invadatorilor, de un sistem de fortificaţii unitar. „O simplă privire pe hartă arată că fortificaţiile de la Costeşti, Blidaru, Vârful lui Hulpe, Piatra Roşie, Băniţa, ca şi numeroasele elemente defensive de mai mică însemnătate, au fost concepute în vederea unui scop limpede: protejarea marelui centru economic, politic şi religios-cultural de la Sarmizegetusa (Dealul Grădiştii). Cetăţile menţionate nu sunt simple centre întărite. Ele sunt construite în astfel de locuri, încât se văd şi se sprijină reciproc”, scria istoricul Hadrian Daicoviciu, în volumul Dacii, publicat pentru prima dată în 1965, la Editura Ştiinţifică. Din aceste fortificaţii erau supravegheate căile de acces spre Sarmizegetusa Regia, iar în jurul lor erau aşezări civile.


___Cum arătau templele dacilor 

___Există numeroase contradicţii privind modul în care arătau templele dacilor, pentru că s-au păstrat doar resturi din temeliile unor construcţii cu caracter de cult. Numai în zona sacră a vechii capitale a Daciei au funcţionat, potrivit unor istorici, nouă temple şi sanctuare! Lăcaşurile de cult nu lipseau nici din interiorul cetăţilor de apărare, construite în jurul Sarmizegetusei (Costeşti, Blidaru, Piatra Roşie). La Costeşti-Cetăţuie se aflau patru temple patrulatere, amplasate pe patru terase ale dealului, amenajate de daci. În apropiere de cetatea de la Blidaru, în punctul „Pietroasa lui Solomon”, s-au descoperit două temple patrulatere.

___În cetatea Piatra Roşie, la nord de incinta mică s-au descoperit plintele unui templu patrulater, scriu istoricii. Unele temple au fost construite din materiale aduse de la zeci de kilometri distanţă. “Efortul necesar ridicării majorităţii acestor temple rezultă şi din faptul că acolo unde materialul local nu corespundea cerinţelor se aducea materialul de construcţie din altă parte, chiar de la zeci de kilometri distanţă. Astfel, în Munţii Şureanu, s-a adus calcar de la Măgura Călanului şi andezit de la Dealul Bejan, de lângă Deva”, arăta Cristina Bodo, în cercetarea “Munţii Orăştiei”, centrul Regatului Dac, publicată în monografia judeţului Hunedoara.

___Soarele de andezit al Sarmizegetusei

___Soarele de andezit din Sarmizegetusa Regia este unul dintre cele mai misterioase astfel de construcţii. ”Datorită formei sale, acest pavaj circular de aproape şapte metri în diametru, aşezat pe o temelie de blocuri calcaroase, îşi merită pe deplin numele de „soare de piatră” care i-a fost dat. Dintre lăcaşele de cult ale dacilor din Munţii Orăştiei cel mai impresionant este Marele sanctuar rotund. De aici, dacii priveau către cerul înstelat, încercând să-i desluşească misterele.

___Marele sanctuar rotund de la Sarmizegetusa cu aşezarea ritmică a stâlpilor săi presupune efectuarea cu mare exactitate a unor observaţii cereşti, naturale în cadrul cultelor solare”, informa Hadrian Daicoviciu, în volumul Dacii. Rolul exact al sanctuarului nu a fost desluşit, adăuga istoricul, dar se ştie deja că era folosit şi ca un calendar. Despre acest lucru puteţi afla mai multe citind despre Perfecţiunea anului Dacic.

 

No comments:

Post a Comment